Sări la conţinut

Destin omenesc

septembrie 28, 2022

 
cine mai știe azi de clacă? de boabe coapte-n jar la vatră?
și cine mai aude oare cum trec pe drum care cu boi
pe lângă garduri unde oare mai vezi un câine care latră?
păzind cu atâta strășnicie oborul cu turme de oi…
 
zăpezile de altădată puneau în suflet mângâiere
cu toții ne strângeam acasă, iar pâinea caldă din cuptor
n-o s-o uităm oriunde –n lume vom fi constrânși de bariere
iar casa, satul, țara, râul vor supina al nostru dor
 
în fața casei părintești, azi mai zărești câte-o bătrână
ca o statuie tot așteaptă întorcerea a cinci copii
care-au plecat în lumea largă, niciunul n-a vrut să rămână
să aibă grijă de părinții care-au rămas triști și pustii
 
unde punea măicuța flori, azi vezi dor buruieni ce cresc
ea nu mai poate să muncească, nici să mai țeasă la război
și dronele filmează acuma cum satele se prăpădesc
bătrânii pleacă-n deal sub cruce, nu mai rezistă la nevoi
 
spre cer o rugă înălțăm și-am vrea ca ei să fi rămas
să mai avem cui spune mamă și tată, când ne este greu
dar am ajuns și noi ca dânșii, abia mai facem câte-un pas
și cerem binecuvântare la Bunul nostru Dumnezeu
Publicitate
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: