Sări la conţinut

Dacă…

septembrie 28, 2022
Dacă-aș fi putut să-ți spun, tot ce-n suflet am mai bun, n-aș fi scris versuri bizare pe cerul senin și-n zare nu mi-aș rupe o aripă să opresc numai o clipă dintr-o viață  cu noi doi, gândul meu udat de ploi și rugina toamnei tale, zugrăvesc pe zid vestale, aș fi scris pe-al tău destin cu albastru de senin, dorul meu ce-n piept zvâcnește întrebând  -mă mai iubește?
 
Dacă n-aș mai scrie  rime, n-aș trimite gând spre tine să-ți șoptească  ce nu știi, m-aș închide-n poezii, liniștită și cuminte, m-aș ruga la cele sfinte să-mi aline cumva chinul, să-mi înăbușe suspinul, liberă să zbor spre stele numai cu visele mele.
 
Dacă aș ști ce porți în gânduri, n-aș mai scrie atâtea rânduri, spre Înalt cer îndurare și trec singură hotare unde soarta e stăpână, înspre tine întind o mână și tot sper că vei vedea universu-ntreg în ea, din căușul palmei mele cade  pulbere de stele.
 
Poate-mi dai un semn să vin să rup firul de pelin să nu-ți amărască viața, să te prindă dimineața-n altă lume mai frumoasă și-n gând să ne facem casă, din iubire lampadare, s-adun razele de soare, din ele  covor să țes, sperând că ai înțeles, că mi-ai fost și-o să-mi rămâi- tu iubirea mea dintâi.
Publicitate
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: