Dantela nopții

seara
încet se lasă
și răsare luna
parcă primăvara
a venit la noi
cald, deși e iarnă
începe furtuna
stropii stau să cadă
peste amândoi


cerul
își deschide
dinspre nord fermoarul
iar pământul cere
apă ne-ncetat
căutăm în suflet
să găsim iubirea
prinsă-n calendarul
unui timp uitat


vino,
lasă vremea
să-și urmeze calea
când te țin de mână
zburăm în povești
îți aprind lumina
să găsești iubirea
fără ea, știi bine
n-ai cum să trăiești…