Sări la conţinut

Risipire

ianuarie 15, 2020

 
e-așa multă tăcere
în vorbe de-mprumut
și câte-eu ți-aș cere
însă mi-e glasul mut
că nu ești lângă mine
obrazul să-ți mângâi
speranța să m-aline
sărutul cel dintâi
să-mi fie leac de teamă
iar lacrima să-mi fie
când  sufletul o  cheamă…
izvor de bucurie
 
e-așa multă lumină
pe drumul tău de dor
pornirea mi-o alină
și freamătă ușor
când îți zăresc privirea
printre atâtea toate
în nori zboară iubirea
și  nu știam că poate
iar universul crește
speranțe în ninsori
iubirea-mi înflorește
de-atât de multe ori
 
e așa ușor destinul
să-l îmbunezi un pic
s-arunci în spate chinul
ai totul sau nimic
păstrează clipa pură
trăiește-o, fă popas
și sapă-n stânca dură
iubirii dă-i iar glas
cu lacrima-n privire
spune-i mereu ce simți
e-atâta risipire
de suflete  fierbinți
 
  

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: