Sări la conţinut

Simțire divină

ianuarie 12, 2020

>
Simțire divină
 
tot ce gândesc îți spun, nu mă prefac
se zbate-n mine dorul și-i târziu
vreau nodul la batistă să desfac
și să arunc tristețea în pustiu
în dimineața asta scriu cuvinte
pe-o pală de vânt tandru și sfios
și-mi înmulțesc vocalele în minte
când sufletul e mult prea curios
 
și caută speranțe să-mplinească
iar în povești presară praf de stele
știe cum poate omul să iubească
când poartă-n ochi numai priviri rebele
lărgește orizontul să încapă
tot ce-i frumos și blând din omenire
și limpezește stropul pur de apă
să strălucească restul  de iubire
 
te iau de mână, omule, și-ți spun
că-n viață ai puterea să alegi
nu te sfii să pari un pic nebun
iubirea pură are alte legi
te-ndeamnă să-i pui mâna căpătâi
când lângă tine-i sufletul pereche
să simți mereu sărutul cel dintâi
deși iubirea ta e-așa de  veche
 


 
 
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: