Sări la conţinut

Interior de om

noiembrie 25, 2019

nu am știut vreodată cum arăți

dar  n-a însemnat  așa  mult pentru mine

în palme ți-am strâns sufletul bucăți

ți l-am cusut cum am știut mai bine

am pus emoții pure, văd cum ard

tot ce era rugină în ruptură

iubirea ce am strâns-o pe un card

topea orice cuvânt  cuprins de ură

l-am limpezit apoi în lacrimi pure

și-am vindecat orice urmă de rană

tot ce era granit sau stânci prea dure

am aruncat și-am șters cu o năframă

orice necaz, suspin ori îndoială

ce își făcuse loc în existență

am îndreptat orice era greșeală

și am urcat munți de indiferență

cu grijă, cu răbdare și speranțe

am locuit cu tine doar în gând

n-am vrut să știu la cine ai restanțe

trecutu-i doar trecut purtat de vânt

ești vindecat acum, faci ce poftești

alege, ai în față o-ntreagă lume

mi-ar fi plăcut să poți să mă iubești

nu s-a întâmplat, cât doare  nu pot spune…

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: