Sări la conţinut

Fântâna fără apă

mai 5, 2019

tăcerea ta mă arde, începe să mă doară

oricare gând vibrează, îl simt cum mă-nfioară

și-o lacrimă grăbită-mi apare în privire

nici somn nu mai am noaptea, că nu-mi mai ești, iubire,

dar ce să fac, încotro eu gândul să-mi îndrept ?

și unde-n lumea asta- mai pot să mai aștept

s-au scurs atâția ani că nu pot să-i mai număr

și ce-aș fi vrut speranța s-o sprijin de-al tău umăr

încep să mă usuc ca floarea într-o glastră

când apa nu mai curge , fântâna nu-i a noastră

ne-a dat-o din Inalt, Cel ce ne știe știrea

în ea văd suferința și chinul  și  iubirea

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: