Sări la conţinut

Determinare

noiembrie 24, 2018

Scot tristețea din cuvinte și mă las acum purtată de lumină, să m-alinte cum o făcea altădată  și mă bucur că respir, încă –o zi îmi dai Înalte, pe un fir de trandafir sufletul să îmi tresalte. Rostuiesc rima ,cuvântul, îl aduc din ieri în azi și rostesc iar legământul,  mă rog  sincer să nu  cazi în abisul cu cerneală, să-mi scrii pe suflet  cu-albastru, plânsul vieții să mă poarte spre-o colibă de sihastru, ruga mea în dimineață să-ți  mângâie ochi și gură să te-apropie de mine, să te simt plin de căldură. Caut prin dezamăgirea ce –mi umbrește azi destinul, mă apasă iar uimirea când descopăr cum e chinul ce-mi aduce rouă-n gene, mă apleacă și mă doare, culeg doruri pământene , le trimit cu o scrisoare pe-o adresă inventată, simt inima cum se zbate să rămână iar curată după atâta nedreptate.Va veni o zi, știi bine, liniștea o să apară, sper să ai grijă de tine-n viața ta imaginară, să păstrezi o amintire de când totul a-nceput -să dai drumul la iubire să treacă în absolut.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: