Sări la conţinut

Virusul trăiește încă

martie 12, 2018

O tuse seacă îmi produce o amețeală ușoară și asta n-ar fi nimic dacă inima n-ar fi așa de  sensibilă la aceste schimbări de atitudine a virusului , ea (inima) nu suportă faptul  că mă bruschează, forța de care dispune acest virus s-a mărit de câteva ori de când l-am întâlnit,  la început  părea un tânăr drăguț gata să-ți satisfacă capriciile de femeie, chiar dacă porți ghiocei la tâmple, acum s-a transformat într-un zdrahon căruia nu-i place deloc că-l tratez cu ceai de ceapă,cu vitamina,,C,, sau îl scufund  în  apă fiartă cu sare. L-aș trata eu cu medicamente dar din păcate sunt alergică la un șir mai mare de medicamente și chiar mi-e teamă. Așa că nu am încotro, o să-l mai suport o perioadă. Eu aș vrea să dorm, iar el nu, poate i-e teamă că dacă o să adorm o să și visez frumos și câteodată visele se mai împlinesc. În sfârșit o să rămân trează,am văzut că și unii dintre prietenii mei de pe facebook  nu pot să doarmă și scriu cuvinte frumoase despre lume și viață, își desenează cu condeiul memoriei iluzii de-o clipă sau pe termen lung, întâmplări frumoase sau dureri ascunse.Noaptea te ajută să te descoperi pe tine, să-ți vezi  cu ochii  sufletului trăirile, să descoperi greșeli, să-ți faci planuri pentru a le-ndrepta, să ierți pe cei care te-au făcut să plângi, pe cei care  încearcă să se răzbune pe tine pentru un lucru sau o stare fără valoare.Virusul acesta nu m-a descurajat, dimpotrivă, mă face mai puternică, acum pot să văd lumina farului ce mătură oceanul destinului meu, chiar dacă vâltorile încearcă să mă tragă în adânc, rezist cum rezistă protestatarii în Piața Revoluției. Nostalgia  mă împresoară și-mi amintește că viața merită să fie trăită cu grijă, afecțiune, sinceritate, înțelegere, susținere și nu în ultimul rând iubire. Pune iubire pe pâinea zilnică și dăruiește-o înfometatului fără să ceri nimic la schimb, te vei simți bine, îți vor crește aripi și vei putea să zbori, iar dacă uneori,  beneficiarul iubirii tale nu-i recunoaște valoarea, nu te întrista, el este cel ce pierde și-o să facă cunoștință cu această pierdere târziu când nu mai e nimic de făcut. Mă poartă gândurile peste hotarele lumii din noi, le simt un pic dezorientate, așa că o să vă rog să-i iertați emoțiile ce mă poartă cu capul aplecat pe cărări întunecate  prin care uneori mă pierd.Să revenim la ,,Virus,, și ca să trec noaptea mai ușor o să-l amăgesc cu promisiuni așa cum fac bărbații cu noi femeile, bărbaților le iese, nu știu mie…

 

Reclame
2 comentarii leave one →
  1. Jianu Elena permalink
    martie 13, 2018 7:33 am

    Sănătate vă doresc, să puteți scrie intr-o notă mai optimistă!

  2. maminineta permalink*
    martie 13, 2018 7:58 pm

    E greu să scrii în notă optimistă, de multe ori suferința e profesor de rime…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: