Skip to content

Timpul și noi

Octombrie 15, 2017

 

 
eram doi copii cu viitor incert
ce s-au întâlnit pe o prispă de gând
ne-am privit doar o clipă și de atunci am știut
că suntem jumătăți ale aceluiași întreg
am închis cuvintele nespuse în rame de tăceri
și le-am depozitat în cămările sufletelor noastre
tinere, neexperimentate, sfioase, nesigure
timpul și-a cernut clipele,
neștiutori le-am pierdut numărul
și nu am oprit eșarfele de bucurii
care ne împânzeau retina
iar viața cu ascunzișurile ei
ne-a tăiat aripile de câte ori încercam un zbor
ne-am trezit acum în toamna vieții
fără răspunsuri la întrebări
brume reci ne-au albit tâmplele și nu mai găsim loc
să ancorăm corăbiile sufletești
care plutesc în derivă de atâția ani
turnați în tipare prea strâmte,
bătuți de vânturi fără speranță
ne privim lacrima din ochi și mergem mai departe
unde să găsim curajul de a ne opri sub același adăpost
să ne cuprindem palmele și întregiți să curgem torent
în buzunarul peticit al timpului…
 
 
Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: