Skip to content

vălul nopții

Decembrie 13, 2014

oras in ceata

se lasă frig, e seară

noaptea-și așterne vălul

peste orașul care

e obosit și trist

o ceață deasă  prinde

de pomii goi argintul

retina o simt rece

mă bucur  că exist

 

la tine-mi fuge gândul

aș vrea să-ți fie bine

căldura mea din suflet

aș vrea să te-mpresoare

la căpătâi ți-aș pune

un coșuleț cu mere

te-aș colinda, iubire

în dor și alinare

 

luna apare,  rece

cu-o mantie de ceață

călătoria începe

prin noaptea ei de chin

din hornuri curge fumul

ce drum spre cer dezgheață

și-n zorii zilei lasă

o cheie de destin

 

o ceață deasă  prinde

de pomii goi argintul

retina o simt rece

mă bucur  că exist

se lasă frig, e seară

noaptea-și așterne vălul

peste orașul care

e obosit și trist

IMG_3782 

 

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: