Skip to content

În geană de timp

Aprilie 3, 2014

 

veşmânt iubirii cea dintâi

 purtat mereu treizeci de ani

pus seara tainic căpătâi

în umbră de bătrâni castani

creşte pe fir de iarbă verde

pe glas duios de ciocârlii

când luna sub un nor se pierde

de prea mulţi ani te-aştept să vii

 

şi rătăcesc ,  sclipiri de lună

mi-arată drumul uneori

de-i timp frumos sau e furtună

în gândul meu  se-adună nori

îmi urmez visul prin livezi

de floare pline-n primăvară

dar tu nu eşti să mă mai vezi

tristeţea-ncepe să mă doară

 

luceafăr lângă luna plină

dintotdeauna  călător

pe drumul meu n-a fost lumină

de-aceea n-am putut să zbor

în suflet pâlpâie  scânteia

sub jar uitat  şi părăsit

de cauţi mai găseşti femeia

dar  pe la tâmple  a   albit

 

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: