Skip to content

Călătoresc cu gândul

Octombrie 29, 2013

călătoresc  cu gândul

când îţi aud chemarea

nu mă opresc nici munţii

nici înspumată marea

mă prind de orizont

cu frânghii de lumină

şi fur  din anotimpuri

splendoarea lor divină

 

o gară îmi opreşte

abrupt călătoria

descopăr între şine

rănită-mi stă mândria

cu-o mână de speranţe

încerc să o ridic

se spulberă în vânturi

nu mai găsesc  nimic

 

ridic ochii spre cer

cerşindu-i îndurare

la Dumnezeu aştept

răspuns la întrebare

de ce te-ai dus departe

şi eu de ce-am rămas

din drumurile toate

când pot să fac popas

 

eu fur din anotimpuri

splendoarea lor divină

mă prind de orizont

cu frânghii de lumină

nu mă opresc nici munţii

nici înspumată marea

călătoresc cu gândul

când îţi aud chemarea

 

 

 

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: