Skip to content

Visări

Februarie 28, 2013

când martie porneşte către noi

mă ameţeşte-un dor de a mea mamă

din amintiri curg lacrime  şiroi

ce se opresc cu greu într-o naframă

 

 cu sufletul ea ne păzea mereu

nu obosea  nu se plângea c-o doare

ce pentru noi făcea nu era greu

n-avea odihnă nici în sărbătoare

 

cu mâinile crăpate frământa

o azimă-n căpistere lângă foc

şi  mai apoi pe tata înfrunta

când ne certa de ne sfădeam la joc

 

când ghiocei albesc pământul ud

mă caut rătăcită-n depărtări

şi vocea mamei parcă o aud

cu a ei blândeţe împărţind visări

 

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: