Început de lume
februarie 9, 2013
traume prea mari ne apasă viaţa
nu mai recunoaştem drumul înainte
nu e timp cu ochii să vezi dimineaţa
din taceri ascunse nu se nasc cuvinte
în tăciuni văpaia a-nceput să moară
prea multe suspine zac pe unde treci
iedera-ndoielii trupul ţi-l măsoară
şi speranţa pleacă pe alte poteci
lumea e-n mişcare timp şi spaţiu fură
şi nedumerirea n-o transformă-n crez
patimă pătrunsă de prea multă ură
mi-e dor de-nceputuri vreau să le visez
cos de o speranţa prinsă în chenar
bucurii prin sită să pot să strecor
apă curgătoare -n mirul din pahar
cu nelinişti unsă ca să ţină dor
No comments yet