Sări la conţinut

Povară pentru doi

martie 13, 2012


 

o ultima scânteie

alunecă în şoaptă

traseul ei prea scurt

îmi mângâie privirea

un orizont de fluturi

 cu aripile de ceară

prin praful clipei  sapă

uitându-şi strălucirea

 

 

povara pentru doi

eu port pe vârf de spadă

 şi-n ceaţa ce se lasă

mă pierd în labirint

de-abia aud suspinul

 ce vântul calm mi-l pierde

şi-n noaptea ce se lasă

aş vrea să pot să  mint

 

şi cercul se închide

cu-o rană sângerândă

o vină, altă vină

un gust mult prea amar

descopăr printre gânduri

frânturi de altădată

şi simt nemărginirea

 o piatră  de hotar

 

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: