Skip to content

Nicicând nu e târziu

Iulie 23, 2011

o carte ce-am citit-o prea  târziu

m-a învăţat din cioburi să mă adun,

am  cântărit din suflet ce-i mai bun

şi am găsit  o cale  prin  pustiu.

simţeam în mine sângele fierbinte

curgea în vene fără să mă doară,

pluteam pe margini de genuni uşoară

din doruri ce treceau, păstram cuvinte.

găsind secunda mea de libertate

am strâns-o bine-n palmele căuş,

şi peste tot era numai urcuş

înconjurat de patimi ruinate.

şi-n zborul meu în lumea din  afară

descopeream lumina de început,

aveam doar viitor fără trecut

prezentul începuse  să dispară.

când am găsit  o cale  prin pustiu

am cântărit din suflet ce-i mai bun

am  învăţat din cioburi să mă adun,

fă-o şi tu , nicicând nu e târziu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: