Sări la conţinut

Roata vremii

ianuarie 26, 2011

Picturi Maria Zeldis 

eu bat cu-ntârziere

la uşi ce stau închise,

năframa mi-o dezleg

ca să acopăr vise

şi-un curcubeu de vreme

clădeşte-o punte dreaptă,

strâng palmele căuş

dar timpul nu aşteaptă.

 

caut să zbor

destinul e  prins de o  aripă,

mă urmăreşte-un geamăt

şi pierd numai o clipă,

iluzia de ceară

mi se topeşte  încet

rămân două cuvinte

 pe-o filă de caiet.

 

orbite paralele

mi se deschid în cale,

tăcerile le simt

pun timpul în pocale

oceanul de întuneric

cu totul mă cuprinde

şi stropul de lumină

cu greu îl mai  pot prinde.

 

frânturi de sentimente

acoperă  fiorul

suspină puntea nopţii

că doare tare dorul

şi roata vremii-ntoarsă

pe creştet de ecou

din  mozaic de vise

pictează  unul nou.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: