Skip to content

Suflet trist

Noiembrie 4, 2010

Mi-e frig şi sete, încă  mai  rezist

Dar nu e nimeni să-mi deschidă poarta,

Am sufletul în mine plâns şi trist

La scurgerea de timp eu doar asist

Mi-e foarte greu să mă împac cu soarta.


 

Mi-am spulberat  viaţa ca şi fumul

Ce urcă-n ceruri iute  şi dispare,

Eu n-am ştiut  deloc a găsi  drumul

Am obosit tot căutând tărâmul

Cu vise mari închise cu  zăvoare.


 

Acum mă învârtesc printre ruine

Şi viitorul e mult  prea departe,

Cine mai poate colora  destine

Când timpul nu mai poate să  îmbine

File ce  cad din albe paşapoarte.


 

La scurgerea de timp eu doar asist

Mi-e foarte greu să mă împac cu soarta,

Am sufletul în mine plâns şi trist

Mi-e frig şi sete, vreau să mai rezist

Dar  nu e nimeni să-mi deschidă poarta.

Anunțuri
3 comentarii leave one →
  1. Noiembrie 4, 2010 5:32 pm

    De nu e nimeni să-ţi deschidă poarta,
    Împinge-o singură, păşeşte mai departe
    Ai să găseşti gradina luminată
    Şi tristă nu vei mai găsi iar soarta
    Ci-o nouă viaţă de parfum înmiresmată

    Nimic nu e pierdut în viaţa asta
    Şi tot ce ni se-ntâmplă se numeşte soartă
    Aşa că nu uita… deschide poarta
    O filă albă pică, întoarce alta
    Şi viaţa-ţi va începe înc-odată…

  2. maminineta permalink*
    Noiembrie 4, 2010 8:49 pm

    Al 2 lea, e bine sa ai prieteni langa tine, te mai ajuta sa treci strada.Sunteti minunati, iar versurile tale m-au incantat.

  3. Noiembrie 5, 2010 11:57 am

    La scurgerea de timp eu doar asist…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: