Sări la conţinut

Dacă

noiembrie 26, 2009

 

Dacă viaţa-ţi frânge aripa şi-n genunchi rămâi, tu speră

Că-ntr-o zi,  va veni clipa când vei deveni prosperă

 

Dacă viata n-are unde să-şi ascundă al ei amar

Calea ta să n-o inunde, îngrădeşte al ei hotar.

 

Dacă timpul te presează, fură-i de poţi o secundă

Şi cu ea apoi scanează , viaţa bună să n-ascundă

 

Dacă sentimente pure,  nu găseşti pe unde treci

Sufletul să nu-ţi îndure,  taina visurilor seci.

 

Fii atentă. Viaţa-i hoaţă  să n -o laşi  în voia ei

De asculţi  a mea povaţă, anii   nu vor mai fi grei.

 

 

20 comentarii leave one →
  1. noiembrie 26, 2009 9:55 pm

    dacă…
    Ce scumpici de copilaşi…
    Ce frumoşi şi inocenţi… În aşa o lume.

  2. maminineta permalink*
    noiembrie 27, 2009 8:56 am

    Gabriela,noi suntem vinovati ca viitorul lor o sa fie gri.Lumea noastra a uitat aceste zambete,a uitat puritatea copiilor ,a uitat tot.Alearga numai dupa ciolan.O zi buna sa ai.

  3. noiembrie 27, 2009 11:48 am

    „Fii atentă. Viaţa-i hoaţă să n -o laşi în voia ei

    De asculţi a mea povaţă, anii nu vor mai fi grei” – bun sfat…

  4. maminineta permalink*
    noiembrie 27, 2009 12:02 pm

    Criss mami, tu ai reusit sa faci viata sa fie frumoasa.Pastreaz-o asa.Daca ai un secret, platim sa ni-l spui si noua. Sa auzim numai de bine.

  5. noiembrie 27, 2009 1:23 pm

    Te rog sa-mi spui ca-l cunosti pe gandacul cu spaghetele…

  6. maminineta permalink*
    noiembrie 27, 2009 2:17 pm

    Imi pare rau Paul, nu/l cunosc,dar e o frumusete de copil.Fata mea le gaseste si mi le trimite si mie.

  7. noiembrie 27, 2009 10:32 pm

    Ia te uita ce frumuseti! E tare poza cu spaghete. Eu nu cred ca l-am lasat pe piciul meu sa-si puna spaghete pe cap… ca se murdareste, doamne fereste…
    🙂
    Cate o data uitam sa ne punem la mintea copiilor, vrem sa le dam o educatie aleasa. Cand vom invata ca noi avem de invatat de la ei si nu invers?…
    Mai avem insa o sansa: sa invatam de la nepoti, cand vom avea…

  8. maminineta permalink*
    noiembrie 28, 2009 11:05 am

    Al 2 lea, ai mare dreptate,si eu ca si tine ma gandesc la nepoti,imbatranim si nu ni-i mai dau sa-i crestem noi.

  9. noiembrie 28, 2009 4:20 pm

    De ce sa nu ni-i dea Maminineta, pe noi nu bunicii ne-au crescut? Tocmai cand voiam sa redevin copil alaturi de nepoteii mei sa ma lipseasca de acest privilegiu? Nu se poate! Mi-e atat de dor sa am in casa o gonghita mica pe care s-o razgai si s-o alint…
    De la puritatea si nonsalanta lor avem si noi, adultii, multe de invatat!
    Un sfarsit de saptamana senin si linistit, alaturi de cei dragi!

  10. maminineta permalink*
    noiembrie 28, 2009 4:28 pm

    Nea Costache,sunt perfect de acord,m-as bucura sa cresc nepoti,dar copii din timpul de astazi nu se mai grabesc.

  11. noiembrie 29, 2009 12:00 am

    Ai mei mi-au facut surpriza: deja nora este gravida si rad de ei ca sunt asa siguri ca au acolo in burtica o fetita!!! Sincer sa fiu, si eu prefer fetite dar daca e sa fie baietel, nu ma supar!

  12. noiembrie 29, 2009 12:01 am

    Maminineta, m-am conformat:
    http://www.neacostache.com/2009/11/28/cearta-ii/
    Noapte buna!

  13. maminineta permalink*
    noiembrie 29, 2009 12:38 pm

    Nea Costache, sa fie intr-un ceas bun.Iti doresc multa sanatate ,sa te bucuri impreuna cu copii si nepotii de o viata buna si frumoasa. Numai bine .

  14. mihaella1 permalink
    noiembrie 29, 2009 6:02 pm

    Ce scumpi sunt copilasii d-na Maria :). Mia placut acel sfat de la final.
    Duminica frumoasa in continuare va doresc, aveti la mine pe blog o dedicatie muzicala.

  15. noiembrie 29, 2009 7:15 pm

    Ca tot vazui pisicuta de pe blogul Janinei:
    http://www.neacostache.com/2009/11/29/mate-talentate/

    O seara frumoasa!

  16. maminineta permalink*
    noiembrie 30, 2009 11:03 am

    Multumesc pentru dedicatie Mihaela, intotdeauna ai grija sa ma faci sa uit realitatea asta trista. Te pup.

  17. maminineta permalink*
    noiembrie 30, 2009 11:04 am

    Nea Costache, multumesc frumos.

  18. decembrie 3, 2009 1:28 pm

    😆 bine că nu am zis nimic, ce gafă făceam
    eu cînd mă întristează careva în virtual ‘pun’ asta:

    dar nu funcţionează întotdeauna, sunt atîţia ‘trişti’ în virtual că de-o vreme îmi e tot mai greu şi mai… lehamite…

  19. maminineta permalink*
    decembrie 3, 2009 1:46 pm

    Cella,
    Hai sa lasam tristetile deoparte
    Si viata sa ne-o scuturam un pic
    Cand avem timp tot mai citim o carte
    Si nu ne pierdem timpul cu nimic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: