Sări la conţinut

Cărarea

iunie 3, 2009

Foto Amnesiacgirl

Toţi căutăm în viaţa noastră

Cărarea luminoasă, dreaptă

Unii au zărit-o pe fereastră

Alţii şi acum tot mai aşteaptă

 

Părinţi de ai, ei ţi-o arată

Ca mai uşor s-o dibuieşti

E pietruită câteodată

De ajutor,  ca tu să creşti

 

Nu stiu cum Dumnezeu alege

Nu toţi primesc astfel de dar

Copii făr de părinţi şi lege

Cărarea cauta-n zadar

 

Să ne-ntrebăm de avem conştiinţă

Ce ajutor le putem da

Şi tu de vrei şi ai silinţă

Orice,  în lume ar ajuta

 

Cararea lor ce ocoleşte

Nu duce la un drum umblat

S-o îndreptăm că-i omeneşte

Şi atunci destinul l-am schimbat

 

Să drămuim cu demnitate

Fărâma noastră de mândrie

Să nu fim ultimu-ntre state

Care au fost şi ar vrea să fie.

 

 

 

 

10 comentarii leave one →
  1. mihaella1 permalink
    iunie 3, 2009 9:39 am

    Buna dimineata d-na Maria. Foarte frumoasa poezie, imaginea de asemenea :). Mi-a placut foarte mult fraza:”Copii făr de părinţi şi lege, Cărarea cauta-n zadar”. O zii frumoasa in continuare!!

  2. maminineta permalink*
    iunie 3, 2009 9:46 am

    Mihaela, se întâmplă în viaţa noastră în mod frecvent.Copii nimănui au si ei nevoi.Să nu trecem nepăsători. Mulţumesc de vizită.

  3. iunie 4, 2009 7:38 am

    Mă tem că la mândria naţională mai trebuie lucrat mulţi, mulţi ani…
    Superbă şi foarte sugestivă poza. 🙂

  4. maminineta permalink*
    iunie 4, 2009 8:01 am

    Adrian,să ne învăţam macar copii ce trebuie să facă.Poza aparţine fiicei mele,de câte ori descopăr o fotografie deosebită, încerc să scriu câteva rânduri.Mulţumesc de vizită.O zi frumoasă.

  5. iunie 4, 2009 8:24 am

    Ar trebui publicata in carti la scoala. Noi suntem poporul care ne cinstim cel mai putin „oamenii mari”. Asa a aparut zilele trecute informatia urata despre Nadia. E doar un exemplu dar as putea continua.
    Suntem foarte buni la extragerea raului din orice.

  6. maminineta permalink*
    iunie 4, 2009 7:19 pm

    Primadona- avem inca puterea sa ne indreptam.E pacat de un popor atat de bun la suflet la originile sale sa se transfrome atat de mult.Avem speranta…poate ca se va-ntampla.

  7. iunie 5, 2009 7:28 pm

    Bună ziua! Din nefericire la noi aruncatul cu noroi a devenit sport naţional. Şi nu reuşim decît să o luăm pe arătură şi în loc să urmăm calea luminată de soare, noi ne rătăcim în adîncul întunecat al pădurii. Dar speranţa în bine rămîne întotdeauna…

  8. maminineta permalink*
    iunie 5, 2009 9:52 pm

    Scarlet, ai dreptate,e destul de dureros sa constatam asta .Ne consolam cu speranta.

  9. iunie 15, 2009 11:40 pm

    Foarte tare imaginea

  10. maminineta permalink*
    iunie 16, 2009 7:48 am

    Sandy, multumesc de vizită.Te mai astept.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: