Sări la conţinut

Trece clipa

octombrie 18, 2018

nu știu pe unde-ți calcă pasul

pe unde gându-ți zăbovește

dacă ești trist sau te simți bine

sau o iubire-ți prisosește

multe nu știu și mă-nfioară

un dor nestăpânit și viu

nu te-am văzut de-atâta vreme

pe drumul meu e doar pustiu

prejudecăți mă tot apasă

nu pot să-ți ies iar înainte

și clipa trece iar, iubire,

pictează viața în  cuvinte

Reclame

Dimensiunea următoare

octombrie 18, 2018

îmi place să privesc destinul, îl simt cum mă nedreptățește

dar n-am putere să rup chinul, la tâmple păru-ncărunțește

mi-a curs atâta dor în urmă de pași trecuți peste abis

dar suferința nu mi-o  curmă, decât speranța într-un  vis

ce-l am demult, de când pe tine, eu te-am zărit întâmplător

iubirea ta nu-mi aparține, prin lume ești un călător

ce trece dintr-o zi în alta zâmbind și dând vieții temei

iubit de-atâta lume bună, iubind la rându-i doar femei

ce știu promisiuni să facă, pentru-a obține tot ce vor

iubirea mea știe să tacă, doar lacrimile curg izvor

și  sper că poate-n  altă viață, o să mă vezi printre străine

și o să rogi o dimineață, să mă aducă lângă tine

îmi ești

octombrie 18, 2018

tu, niciodată, nu mi-ai dat nimic
ceva, să-mi amintească că existi
mi-aș fi dorit un lucru cât de mic
privindu-l, ochii mei n-ar mai fi triști

dar am văzut ce suflet frumos ai
când mai puteam să ascultăm povești
cu Feți frumoși, Ilene și cu cai
si de atunci în inimă-mi trăiești

în suflet țin povestea, o păstrez
durerea mi-o alină când și când
îmi ești speranță, pavăză și crez
ești dor nebun, ești singurul meu gând

Broderie spartă

octombrie 17, 2018

te-am urmărit azi cu privirea

în asfințit, voiai să vinzi

strânsă-n pachet toată iubirea

ce se vedea-n două oglinzi

nu-ți părea rău de timpu-n care

ai semănat doar praf de stele

într-o iubire arzătoare

ce ți-o doreai  fără inele

îți tace gândul, nu-ți mai scrie

pe suflet pur  refren de vis

trăirea-mi este -o broderie

ce -a mai  rămas, din  ce-ai promis

Resuscitare

octombrie 17, 2018
 

iubirea nu se-nvață nicăieri nu e un curs ca să devii expert nu-i elixir să poți prinde puteri vine de sus, eu n-am ce să mai iert de nu poți să iubești nu ai vreo vină și-n suflet altă ființă locuiește minciuna nu te scoate la lumină ea dimpotrivă totul risipește și adevărul doare, dar minciuna te-apleacă la pământ, nu-ți mai revii imună sunt acum, îmi feresc mâna resuscitând iubirea… n-o învii

Ce știu

octombrie 17, 2018

eu nu pot ști ce sufletu-ți ascunde nu pot să știu vreodată cum iubești ce gânduri ai, sunt simple sau profunde ? mi-ar place să te știu – așa cum ești mi-e teamă că iubirea-ți nu-i reală că e un joc al minții sau deloc că viața o trăiești la repezeală și te bazezi prea mult doar pe noroc dar știu ce simt, iubirea pentru tine îmi dă fiori oriunde m-aș afla poeme scriu cu litere aldine și mă găsești mereu în umbra ta

 

Simt dorul tău

octombrie 16, 2018

și vine noaptea, lin coboară

acoperă poteci  pustii

sunt singură și mă-mpresoară

lumina lunii argintii

ca ea și eu simt o durere

când ești plecat  prea mult, iubire,

m-apasă munții de tăcere

și-n gând apare-o plăsmuire

că-ai fi aici, mă prinzi de mână

și-n fericire mă scufund

cât e de bine împreună

când dorul tău e dor profund